Nu, nu mi-am vândut sufletul. Încă.

Nu are sens să explorez semnificaţia acestui număr. E poate cel mai comercial/mainstream număr din Univers. Însă rămân surprins de răspândirea sa şi la tentaţia folosirii lui.

Ieri stabileam o ieşire la fotbal. Cu două persoane am discutat despre asta. Număram câţi suntem. După fiecare unu-doi oameni enumeraţi, dădeam făceam totalul celor care ne strânsesem până atunci. De fiecare dată când ajungeam la cifra 6, fereastra mea de Pidgin arăta aşa:

          durere314: 6

          ***********: 6

          ***********: 6

Care-i faza? Ce e aşa de ofertant la un biet număr?

Ce mi se pare mult mai amuzant e că unii încearcă să fie politically correct şi refuză să folosească acest număr, încălcând astfel regulile pe care tot ei le impun. Aici mă refer la instituţii. Mai precis, la RATB. În caz că nu ştiaţi, în Bucureşti, când [din motive diverse, de obicei interminabilele lucrări la străzi] este suspendată o linie [fie ea de tramvai, autobuz sau troleibuz], se instituie o altă linie, cu numărul 6xx, unde xx este numărul liniei suspendate. Un cod uşor de reţinut, util pentru situaţiile confuze în care un asemenea autobuz opreşte în staţia de tramvai, să zicem.

Distracţia pluteşte în aer când este suspendat troleibuzul 66. Codul îl ştiţi, nu? Ştiţi care ar trebui să fie numărul liniei ce îl înlocuieşte. Probabil nu. Este [surprinzător sau nu] 667. De ce vă e frică? Că nu o să mai circule pensionarii cu frica lui Dumnezeu cu autobuzul? Eu zic „Doamne ajuta”. Scuip în sân şi uit.

După ce am vorbit cu un coleg ce avea id-ul terminându-se în 666 [l-a schimbat recent], ascult albumul ‘666 International‘ de la Dodheimsgard [pretenţios, complicat. merită ascultat, orice muzică ai prefera – UPDATE: orice muzică rock, preferabil cu tendinţe spre black ai avea. rash statement] şi mă uit la pozele hockey-istului Miroslav Šatan. Poate îmi trece.

Anunțuri