Sau altă zi nesănătoasă pentru organism, în consecinţă pasionantă pentru psihicul meu cîutând să fie cât mai ocupat.

    8:30, adică cu noaptea-n cap îmi sună ceasul. Oră de trezire, după o seară ce s-a prelungit în noapte. Puţin somn înaintea unei zile ce ştiam că va fi plină. Mă întind să o sărut. Nu îmi răspunde. O înţeleg. Chiar nu era timp pentru aşa ceva. După ce ne spălăm pe ochii amorţiţi de somn, trebuia să îi trag la imprimantă câteva foi. Evident nu era suficientă hârtie. Iau un top proaspăt, îl deschid. Ziua începuse deja cu o întârziere.

    Mâncăm puţin, pe fugă. Cât să nu avem procese de conştiinţă vis-a-vis de stomacele [or is it ‘stomacurile‘?] noastre. 9:10. Plecăm. Direcţia: Piaţa Muncii. Ea la metrou [înspre Nicolae Grigorescu]. Eu la sal. Mă simţeam deja KidA-ified. Şi exact asta am scps la a ieşit la iveală din player. Aur. Un program excelent de antrenament a ieşit. Mulţumit, ies. Iarăşi pe fugă. Era 11 fără 10 şi la 11 şi un sfert trebuia să fiu deja plecat de acasă, spălat şi schimbat în prealabil. Mai trebuia să schimb nişte bani. Ajuns la Vatră, realizez că nu mai am timp absolut nici o şansă să ajung la casa mea de schimb în care am încredere. Îmi blestem ghinionul şi schimb la o bancă, împăcat totuşi că nu am fost jefuit prea tare mult. Ajung imediat acasă. Pe [aceeaşi] fugă mă schimb şi mă spăl.

    11:35-40. Ies din casă. Ştiam deja că o să întârzii grav. Nu îmi place să întârzii. La o trecere, o doamnă în vârstă [ca să nu fiu – măcar acum – nepoliticos], care circula cu maşina pe strada pe care o traversam, mă vede, se întoarce uşor cu capul spre mine, afişând acel zâmbet inconfundabil de „eu am puterea; eu deţin controlul” şi accelerează cu tâlc [„acum trec eu„], lăsând apoi maşina să se scurgă peste trecere. Menţionez că eram în mijlocul drumului, pe trecere, pregătindu-mă să traversez sensul pe care respectiva circula. I snap. „Mergi în pula mea şi pe trotuar, ce zici?tun izbucnesc [surprinzător] eu. Pur şi simplu nu am putut înghiţi zâmbetul ăla.

    11:45. Moşilor. Trafic infernal, pământ rămas de la lucrări. Gri. Nici „Optimistic” nu mă poat mai salvează. Mă motivez, totuşi, cu „the best you can is good enough„.

    11:52. TNB. Mesaj: „TNB. Idioteque. I’m sooo late for school.„.

    12 fix. Urc în autobuzul plin. După 10 minute trec intersecţia. Deja îmi auzeam broboanele e transpiraţie scurgându-se pe obraji.

    12:20+. Facultate. Mă întâlnesc cu un fost coleg şi prietena lui. Ieşeau la o plimbare, după facultate. Cu colţul ochiului îmi surprind colegii ţâşnind din clădire. Nu se face seminarul. Deci bere.

    14:00. În faţa laboratorului. Nu se face. Deci altă bere.

    Ceva mai târziu. Plec. Proastă alegere să nu trec pe la baie înainte. În autobuz mă izbeşte dureros decizia. 2 autobuze mai târziu, cobor în faţa liceului. Mă întâlnesc cu un alt fost coleg şi cu frigida sa incapacitate de a-şi manifesta exprima afecţiunea pentru prietena sa. Ucid scurt conversaţia, mă grăbesc spre casă şi baia promisă. A fost lejer mai tare ca sexul.

 

    Zi plină. Firefox. 84 de tab-uri pending review. 550+ ştiri în RSS feed. Procesor şi placă de bază venite. Un întrerupător prelungitor de reparat. Pe moment am jumătate din ştiri citite, procesorul şi placa pe birou. Mă apuc să îmi fac laboratorul pentru mâine.

    Îmi place la nebunie să fiu ocupat.

Anunțuri