Mai e un hop şi se termină presesiunea.

    Un hop ce înseamnă aproape 12 ore. 12 ore în care trebuie să dorm un pic, să dau un colcviu la un laborator, undeva în intervalul 8-12 mâine de dimineaţă şi să mă duc la un seminar ca să închid tabela.

    Răsuflu uşurat, în sfârşit se termină. Ce e rău e că de semestrul următor încep specializările şi se împrăştie grupele. Ce e bine e că [poate primul lucru gândit pe care îl văd de când am intrat în facultate] grupele noi au fost construite pe scheletul celor vechi. Ceea ce înseamnă că voi rămâne coleg şi în continuare cu câţiva încă actuali colegi ce au ales aceeaşi specializare. Acuma, să vedem cât de bine o fi şi asta [vă ştiţi care sunteţi ăia, adică alea, la care am pus semne de întrebare].

Anunțuri