Toamna începe să își intre în drepturi în Copenhaga.

De două zile vântul bate  insistent, e cam răcoare și umed.

De fapt, bate vântul atât de insistent încât e chiar o provocare drumul cu bicicleta. Mai ales când bate din laterală, am senzația că mă suflă cum vrea el.

Însă vântul ăsta al lor are o caracteristică aparte: 95% din timp bate din față. Și la dus, și la întors. Iar mersul la deal cu vântul ăsta din față e tare distractiv… Am avut un moment tare comic pe drumul de întors, pe o porțiune cu o coborâre foarte abruptă – pe care îmi place la nebunie să „îi dau blană”: din cauza vântului, aproape că aveam senzația că stau pe loc, într-un soi de imponderabilitate biciclistă. Am înțeles că a bătut vântul cam cu 20km/h azi, poate așa se explică.

Când o începe să și plouă…

P.S.: azi am stabilit recordul personal la dus: 32 minute cu vânt din față. Destul de bine.

Anunțuri