Tocmai am primit un mail prin care sunt anunțat că echipa mea de la cursul de antreprenoriat este invitată să participe la finala unei competiții de profil. Felicita-ne-am 🙂

La cum e gândită competiția, asta înseamnă, de fapt, că am câștigat deja un loc pe podium. [Update: și cu un loc pe podium am rămas. Locul 3. Nu-i rău, nu zic. Felicita-ne-am încă o dată]

[Update 2: am ajuns și în știrile facultății (sau versiunea tradusă aici)]

Așă  că felicitări tuturor pentru munca depusă și în special Mihaelei (aka Cașalotul de apă dulce) pentru ideea excelentă. Și felicitări mie și restului echipei că te-am ascultat.

Acum, partea materială. Premiile sunt după cum urmează:

  • Locul 1:  iPad 16 GB2
  • Locul 2: iPod nano 16 GB3
  • Locul 3: gift card iTunes (probabil 50 sau 100$)

Sesizează cineva un șablon scârbos, corporatist? Eu da. Problema e în felul următor: unul din premiile astea o să ne intre în buzunar.

Problema 2, 3, 4: nu sunt obișnuit să câștig, deci mă bucur de orice premiu, dar locul 3 e chiar trist. Cu toată părerea de rău, eu piratez muzica. Deci, cel mai probabil, o să vând premiul cu prima ocazie. Locul 2 începe să mai sune interesant. 16GB? Am deja un player de 30, deci de vânzare urgent. Deci rămâne doar premiul 1. Și, trebuie să recunosc, deși am înjurat pe la toate colțurile iPad-ul, băieții ăștia de la Apple știu ceva când vine vorba de gadget-uri. Chiar dacă rămân la părerea mai veche că singurul lucru la care se pricep cu adevărat Apple (în afară de afaceri) este să facă calculatoare (laptop și desktop). Nu mi-aș lua iPhone, mi-aș lua ceva cu Android, de exemplu.

Revenind la iPad. I-aș da o lună să mă convingă. Pe lângă curiozitatea evidentă de geek (de a mă juca cu el, mai ales că vine dintr-un univers necunoscut mie, utilizator de Windows), i-aș da șansa să ocupe acea nișă la care duc lipsă acum: un dispozitiv mic, portabil (laptop-urile nu sunt portabile de la diagonala 15″ în sus!), care să aibă autonomie peste 2 ore și jumătate cu ecranul lăsat la o luminozitate sănătoasă pentru ochi, pe care să pot să îl iau în fiecare zi (sau mai în fiecare zi) cu mine, să pot să îmi verific mail-ul, să citesc un document, să planific un drum și să iau niște notițe rapide. Adică un eeePC (sau orice netbook), în esență. Numai că pentru o experiecță similară, pe iPad dai dublu pentru un sistem închis, deci libertate de operare limitată, un procesor mai slab, de două ori mai puțin RAM, 0 USB-uri… Însă dacă îl iei pe moca/câștigi, merită încercat. Cine știe.

Problema 5: nu am timp prea mult. Problema 6: dar vreau să câștigăm, altfel am cam muncit degeaba. Problema 7: sunt și ambițios. Deci când în sfârșit credeam că am ajuns stăpânul propriei pre-sesiuni, am mai bătut un cui în coșciug.

Multă muncă.

Anunțuri